Drumuri... impreuna cu oameni dragi. Oameni speciali. Dureri de cap, pc-uri stricate, alte drumuri. Parca nu se mai termina nebunia asta. Dar, pe de alta parte, toata viata mea a fost asa. Nu a fost niciodata altfel. Am fost doar mai linistita, mai nelinistita, mai fericita sau mai nefericita. Dar niciodata banala.
Cum zicea un prieten de-al meu... am o viata misto! Si ma bucur de asta in fiecare secunda. Zilele astea au fost infernal de obositoare. Dar mi-am adus aminte ce frumos e totul. Viata, jocul, nebunia!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu