Am învaţat demult ca nu poţi judeca pe nimeni. Din simplu motiv ca fiecare face ce vrea cu viaţa lui şi, mai mult, nu ştiu cum as reacţiona în aceaşi situaţie. Poate ca aş reacţiona groaznic de urât şi aş face lucrurile mult mai prost.
Mi-am dat seama în ultima vreme ca teoria mea este mai mult decât valabilă. Nu o sa explic acum de ce şi ce m-a făcut sa spun asta pentru ca e clar că, mai mult ca oricând, ceva sau cineva m-a făcut să îmi dau seama cat de multă dreptate am.
Aş vrea ca, măcar prietenii mei sa nu mă mai judece. OK, nu mă înţeleg!... dar ar putea sa se oprească din a da verdicte. Oricum eu fac cum cred eu ca e mai bine pentru ca, pâna la urma, decizia îmi aparţine numai şi numai mie. (Mă întreb dacă ar ştii cum sunt cu adevărat şi ce fac cu viaţa mea şi cu mine cum m-ar privi?!).
Nu ştiu şi nici nu-mi pasă. Oricum, în cele mai grele momente ale vieţii mele am fost singură. De fapt, nu singură. Dumnezeu a fost întotdeauna lângă mine. Îmi arată în fiecare secundă a existenţei mele că veghează asupra mea. Nu trebuie să explic nimic. Eu ştiu că aşa e şi e suficient.
Sper doar ca eu să pot rămâne eu când ceilalţi nu vor mai putea fi ei însăşi. Sunt ceea ce sunt, există compensaţii.
Mi-am dat seama în ultima vreme ca teoria mea este mai mult decât valabilă. Nu o sa explic acum de ce şi ce m-a făcut sa spun asta pentru ca e clar că, mai mult ca oricând, ceva sau cineva m-a făcut să îmi dau seama cat de multă dreptate am.
Aş vrea ca, măcar prietenii mei sa nu mă mai judece. OK, nu mă înţeleg!... dar ar putea sa se oprească din a da verdicte. Oricum eu fac cum cred eu ca e mai bine pentru ca, pâna la urma, decizia îmi aparţine numai şi numai mie. (Mă întreb dacă ar ştii cum sunt cu adevărat şi ce fac cu viaţa mea şi cu mine cum m-ar privi?!).
Nu ştiu şi nici nu-mi pasă. Oricum, în cele mai grele momente ale vieţii mele am fost singură. De fapt, nu singură. Dumnezeu a fost întotdeauna lângă mine. Îmi arată în fiecare secundă a existenţei mele că veghează asupra mea. Nu trebuie să explic nimic. Eu ştiu că aşa e şi e suficient.
Sper doar ca eu să pot rămâne eu când ceilalţi nu vor mai putea fi ei însăşi. Sunt ceea ce sunt, există compensaţii.
Un comentariu:
F.f.f.f sumbru cu o nota optimista spre final. ca in orice drama bine scrisa, la sfarsit tre sa apara si soarele pe strada ta.
Keep ya head up vorba doctorului.
Imi cer scuze in numele lui iehova ca te judec. Uneori sunt acid, aspru, neintelegator, certaret si egoist. Alteori combinatii de cate doua din astea insirate de dinainte...
Trimiteți un comentariu